Între slujitorii Domnului n-ar trebui să existe răzbunare,
În ziua de azi,parcă totul fiind o înscenare,
Nu mai ai mult şi-ajungi la disperare,
Dar de Iad nu te va scăpa,nici măcar o lumânare.
Hai că vreau,să-ţi spun o ghicitoare,
Uită-te atent şi ia-te după indicatoare,
Căci totul de-acum se ia prin eliminare,
Şi nu poţi să intri-n Cer dacă n-ai asigurare.
Toţi strigăm într-un glas că vrem Trezire,
Dar de fapt,nici nu ştim la ce facem referire,
Doar Domnul ne poate aduce în suflet mântuire,
Celelalte căi nu fac altceva decât să ne ducă la pieire.
Uită-te la tine,căci Domnul te-a creat cu-atâta măiestrie,
Te-a pus deoparte,încă din pruncie
Chiar a pus în tine gândul că vei trăi o veşnicie,
Iar asta-i adevărat nu-i doar o teorie.
Mai şti când prin lume făceai senzaţie,
Degeaba ai credinţă dacă n-ai fundaţie,
Roagă-te mereu ca s-ajungi cu bine la destinaţie,
Dar nu spui o rugăciune-n grabă ci cu Domnul trebuie să ai o relaţie.
“Nu te grăbi să tragi concluzii prea pripite,
Căci poate te-ntorci acasă cu visele aproape năruite,
Uşor,chiar şi picioarele-ţi sunt ademenite,
Şi vi înapoi greu cu mâinile sfredelite.”
Tu crezi că viaţa ta,e doar o simplă coincidenţă,
Te rog,nu mai trata totul cu indiferenţă,
Căci n-o să primeşti niciun premiu pentru excelenţă,
Pentru că mândria te ia şi provoacă dependenţă.
Orice cale e învăluită în mister,
În drumul vieţii eşti doar un simplu pasager,
Nu-ţi fă griji,că nu eşti un prizonier,
Căci tu eşti destinat,să ajungi în Cer.
Dă-mi să gust din paharul plin de umilinţă,
Căci dacă n-aş bea,n-aş mai avea credinţă,
Chiar dă-mi şi-un strop de suferinţă,
Căci în asta constă a mea,o ultimă dorinţă.
strofa in ghilimele sunt cuvintele Domnului